Deschis Marți-Duminică 10-17     |      Închis Luni și sărbători legale     |      Deschis acum
A A A
Deficiențe de auz Deficiențe de auz
Deficiențe de comunicare
Deficiențe de comunicare
Deficiențe de mobilitate Deficiențe de mobilitate

AUTOMATE MUZICALE. Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”: Fonograf Edison, model standard

Muzeul Științei și Tehnicii "Ștefan Procopiu", Palatul Culturii

 Aparatul utilizează cilindrii din ceară,  marca Edison și conține în interiorul cutiei mecanismul de antrenare, acționat prin intermediul unei manivele plasată lateral-dreapta. Sunetul este redat prin intermediul unei pâlnii acustice, aflată în legătură cu o doză prevăzută cu un ac care se deplasează pe orizontală urmărind șanțurile gravate pe cilindrul din ceară, având o durată de audiție de 2 min. Pe cutia aparatului, frontal, apare imprimată semnătura atelierului Edison. Central, pe suportul metalic imprimat cu caractere aurii: „Marca înregistrată – Thomas A. Edison”.

Nr. inv.: 9579
Autor: Edison National Phonograph Co.
Datare: începutul sec. XX-lea
Intrare în colecție: 2008
Loc de păstrare: Expoziția temporară Instrumente de Muzică Mecanică în colecțiile Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”

DESPRE. Fonografe și Gramofoane

Înregistrarea vocii umane a fost posibilă datorită invenţiei, în anul 1877, a fonografului de către Thomas Alva Edison. Zece ani mai târziu, Emil Berliner obţine brevet pentru gramofon, iar din 1888 produce, prin galvanoplastie, multiplicarea discurilor din ebonită de pe matriţele ce conţineau prima înregistrare. La începutul secolului XX, pâlnia pentru amplificarea sunetului, specifică gramofonului, este înlocuită cu o cutie de rezonanţă, perfecționare care conduce la apariția  patefonului.

Odată cu invenţia şi comercializarea pe piaţă a celor mai populare aparate mecanice, gramofonul şi patefonul, ce conţin sunetul înregistrat şi redat cu ajutorul discului din ebonită se conturează o dezvoltare puternică a industriei muzicale încă din primii ani ai sec. XX. Afaceri înfloritoare s-au născut în întreaga lume prin producţia şi comercializarea automatelor şi aparatelor muzicale sau a suporţilor destinaţi stocării şi redării sunetului.

DESPRE COLECȚIE. Automate muzicale din patrimoniul Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”

În anul 1958 este semnalată intrarea în colecție a primului automat muzical: un polyphon (Germania, sf.sec.XIX), care va fi înregistrat în registrul de inventar al Muzeului Politehnic (cunoscut sub această titulatură în perioada 1955 – 1994) cu numărul 404. Ulterior în 1962, apar spre achiziționare diverse și reprezentative tipuri de aparate muzicale și automate,  precum: patefonul Pathé (Franța, 1920), provenit de la Simionescu V.Constantin din Constanța, cutia muzicală Voix Céleste (Elveția, cca.1880), cumpărată de la Popovici Corneliu din Iași și fonograful Graphophone (S.U.A, 1886-1897), achiziție de la Agarici Iustin din Galați. În anul 1966, Muzeul politehnic va deveni posesorul unei colecții care  va permite deschiderea unei expoziții temporare în două camere. În urma succesului de care s-a bucurat, expoziția temporară va fi extinsă în șase camere fiind inaugurată,  la 16 noiembrie 1972, ca expoziție permanentă cu titulatura „Înregistrarea și redarea sunetului”.

De-a lungul timpului alături de automate muzicale, colecția se îmbogăţeşte prin achiziţia unui număr apreciabil de suporturi de înregistrare a sunetului (cilindri cu pini, discuri perforate din carton sau din metal, cartele perforate, benzi perforate, cilindri pentru fonograf, discuri din ebonită şi vinil).

În prezent, Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” conservă în patrimoniul său o unică şi valoroasă colecţie de automate muzicale (cutii şi ceasuri muzicale, simfonioane şi polifoane, orgi mecanice și organete, piane mecanice și pianole, orchestrioane, patefoane şi gramofoane),  achiziționate din diferite orașe ale României, precum: Iași, Galați, București, Timișoara, Cluj, Sibiu, Alba Iulia, Huși, care se fac remarcate prin caracterul lor de mărturii importante pentru istoria înregistrării şi redării sunetului. Utilizate cu precădere în prima jumătate a secolului al XX-lea şi admirate pentru mecanismul muzical ingenios construit şi design, automatele muzicale concentrează viziunea perioadei de început a erei industriale asupra conceptului de entertainment. Multitudinea de modele şi suporturi de înregistrare (cilindru cu pini, discuri de carton sau metalice perforate, benzi perforate, discuri de ebonită și vinil) îşi (re)găsesc un binemeritat loc al expunerii tematice în singurul muzeu de acest tip din România.

© 2022 Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași. Toate drepturile rezervate.