Deschis Marți-Duminică 10-17 | Închis Luni și sărbători legale |
Deschis acum
Din dorința de a oferi vizitatorilor noștri virtuali posibilitatea de a se bucura de valorile patrimoniului muzeal în această perioadă, în care activitățile cu publicul sunt suspendate, în contextul măsurilor implementate de autorități pentru prevenirea riscului de răspândire a infecției cu noul coronavirus, vă propunem periodic o incursiune în colecțiile de patrimoniu ale muzeelor din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.
Giovanni Schiavoni (1804 – 1848), „Femeie pe terasă”
ulei pe pânză maruflată pe carton, 35∕ 29 cm.
Semnat și datat stânga-mijloc cu alb: Schiavoni 1843 și pe șasiu, dreapta-sus, cu creion negru: Schiavoni 1843.
Pictorul italian Giovanni Schiavoni s-a născut la Trieste, lângă Veneția, în 1804, într-o familie de pictori renumiţi. Primele lecţii de pictură le-a luat cu tatăl său – Natale Schiavoni. A urmat studii de artă la Milano, Viena și Veneţia. Educaţia artistică a lui Schiavoni era în acord cu spiritul neoclasic, de nuanţă academistă, predominant în acea epocă în Italia. În 1837 vine la Iași, invitat de mitropolitului Veniamin, la sugestia lui Gh. Asachi, pentru a realiza icoanele din noua Mitropolie, a cărei zidire începuse în 1833.
Activitatea artistului italian la Iași, precum și opera sa (deși redusă ca număr de lucrări) constituie un moment important în evoluția artei românești, prin preocupările pictorului italian pentru sondarea psihologică a personajelor portretizate, stăpânirea structurilor compoziționale și pentru utilizarea paletei cromatice sobre, sensibile și inspirat dozate. Schiavoni a exercitat o puternică influență asupra mediului artistic și în formarea tinerilor pictori din capitala Moldovei, fiind profesor al „Clasului de zugrăvitură”, înființat de Gheorghe Asachi la Academia Mihăileană.
Lucrarea „Femeie pe terasă” este un admirabil portret, încadrat pe pânza de dimensiuni relativ mici, în care se remarcă una dintre primele încercări de apropiere a artei autohtone de școala italiană de pictură, prin încadrarea personajului în peisaj. Bogăția de linii și culoare a vestimentației contrastează cu linia plată și cromatica potolită a mâinilor și a chipului femeii.
Lucrarea a fost restaurată de colega noastră Daniela Sălăjan, pictor-restaurator în cadrul Centrului de Cercetare şi Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural.
Bibliografie: H. Blazian, „Trei tablouri noi de G. Schiavoni”, în Lumină și culoare; Vasile Drăguț, Vasile Florea, Dan Grigorescu, Marin Mihalache, „Pictura românească în imagini – 1111 reproduceri”, 1970; Virginia Vasilovici, „Valori de Artă românească – achiziții din ultimele două decenii, 1951-1970”, 1971; Sorin Iftimi, „Giovanni Schiavoni – un pictor italian în Moldova”, 2014; Minola Iutiș, „Portretul de șevalet în pictura românească din prima jumătate a secolului al XIX-lea în patrimoniul Muzeului de Artă Iași”, 2014.